Sari la conținutul principal

Functori adjuncți

Un lucru care este foarte important de discutat în teoria categoriilor este echivalența între categorii. Pentru categorii nu avem o definiție strictă pentru echivalență cum ar fi o corespondență unu la unu între mulțimea de obiecte și cea a morfismelor între două categorii ci avem o corespondență prin functori pe care în numim functori adjuncți.

Definiție: functori adjuncți​

Fie două categorii C,D\mathcal{C}, \mathcal{D} și doi functori L:C→DL : \mathcal{C} \rightarrow \mathcal{D} și R:D→CR : \mathcal{D} \rightarrow \mathcal{C}. Spunem că L⊣RL \dashv R sunt o pereche de functori adjuncți și că LL este adjunctul stâng și RR adjunctul drept dacă:

HomD(L(−),=)≃HomC(−,R(=))Hom_\mathcal{D}(L(-), =) \simeq Hom_\mathcal{C}(-, R(=))

Cu alte cuvinte ∀C∈Ob(C)\forall C \in Ob(\mathcal{C}), ∀D∈Ob(D)\forall D \in Ob(\mathcal{D}) trebuie să existe o bijecție între mulțimile hom HomD(L(C),D)≃HomC(C,R(D))Hom_\mathcal{D}(L(C), D) \simeq Hom_\mathcal{C}(C, R(D)). Vom spune că bijecția este naturală în CC și în DD pentru că următoarea diagramă comuta prin compunerea de morfismelor pentru f:C2→C1, g:D1→D2f : C_2 \rightarrow C_1,~g : D_1 \rightarrow D_2:

O proprietate a functorilor adjuncți este că îi putem exprima ca o pereche unitate-counitate. Pentru functorii adjuncți L⊣RL \dashv R avem două transformări naturale η:IdC⇒R∘L\eta : Id_\mathcal{C} \Rightarrow R \circ L numită unitate și ϵ:L∘R⇒IdD\epsilon : L \circ R \Rightarrow Id_\mathcal{D} numită counitate. Fiecare transformare naturală este compusă din imaginile mofismelor identitate a acestei bijecții:

idL(C):L(C)→L(C)↦ηC:C→RL(C)id_{L(C)} : L(C) \rightarrow L(C) \mapsto \eta_C : C \rightarrow RL(C) idR(D):R(D)→R(D)↦ϵD:LR(D)→Did_{R(D)} : R(D) \rightarrow R(D) \mapsto \epsilon_D : LR(D) \rightarrow D

Din acest motiv avem o multiplicare și comultiplicare compatibilă cu unitățile pentru endofunctorul R∘LR \circ L, respectiv L∘RL \circ R. Multiplicarea, respectiv comultiplicarea, se referă la faptul că pentru un functor FF multiplicarea este o transformare naturală F∘F⇒FF \circ F \Rightarrow F iar comultiplicarea este o transformare naturală F⇒F∘FF \Rightarrow F \circ F. În cazul adjuncțiilor multiplicarea și comultiplicarea sunt:

μ:R∘L∘R∘L⇒RϵLR∘L\mu : R \circ L \circ R \circ L \xRightarrow{R \epsilon L} R \circ L δ:L∘R⇒LηRL∘R∘L∘R\delta : L \circ R \xRightarrow{L \eta R} L \circ R \circ L \circ R

Vom vedea că din acest motiv toți functorii adjuncți produc monade T=R∘LT = R \circ L și comonade G=L∘RG = L \circ R care sunt monoizi, respectiv comonoizi, în categoria endofunctorilor.